FRF a cerut și a obținut în instanță, după doar câteva luni de proces, dizolvarea clubului Progresul București, unul dintre ultimele de tradiție din România. Motivul invocat pentru acțiunea deschisă la Judecătoria Sectorului 3 a fost o datorie de 7.000 de lei pe care Progresul o avea față de FRF. Patronul “bancarilor”, Tudor Iacov, a fost astfel pedepsit pentru că reclamase la DNA mai multe cheltuieli din fondurile federale și decizii controversate ale lui Burleanu, dar și pentru că deschisese un proces pentru a obține invalidarea alegerilor din 2018.
Sentința de la Judecătoria Sectorului 3 a fost însoțită de mai multe evenimente neobișnuite. Iacov a contestat datoria către FRF, iar procesul se află încă pe rol. Cu toate acestea, judecătoarea a decis să nu mai aștepte sentința din acel proces și a hotărât dizolvarea clubului Progresul. De asemenea, Iacov a cerut în mai multe rânduri să plătească până când urma să se soluționeze procesul în care contesta datoria. FRF n-a acceptat să i se plătească, iar judecătoarea a respins oferta pârâtului de a da banii.
Și mai interesant este că sentința, dată acum două săptămâni, a fost inițial publicată pe portalul instanțelor de judecată, dar a fost ștearsă acum câteva zile! În acest moment, sentința din procesul prin care FRF a obținut dizolvarea clubului Progresul nu mai poate fi accesată public.
Patronul “bancarilor” a atacat cu apel această decizie, urmând ca o sentință definitivă să fie dată de Tribunalul București.
În fotbalul românesc există un singur precedent în care federația s-a îndreptat către unul dintre cei mai vechi membri ai săi. În 2011, Mircea Sandu a orchestrat în Comitetul Executiv al FRF dezafilierea echipei Universitatea Craiova. La fel ca și acum, președintele federației s-a răzbunat atunci pe patronul clubului respectiv, care îl contesta vehement.
Dacă solicitarea FRF va fi validată și de Tribunal, se va consfinți oficial dispariția unuia dintre puținele cluburi de tradiție care încă nu dispăruseră în România. Progresul București a fost înființat în 1944 și, de-a lungul celor 75 de ani de existență, a jucat un rol important în istoria fotbalului românesc. În echipă au jucat fotbaliști celebri precum Titus Ozon, Nicolae Oaidă, Viorel Mateianu, Ion Țarălungă, Dudu Georgescu, Țiți Dumitriu, Mircea Sandu, Aurel Beldeanu, Lajos Sătmăreanu, Gino Iorgulescu. După 1990, Progresul – rebotezat o perioadă FC Național – a cunoscut perioada sa de glorie maximă. Președinți au venit mai întâi Cornel Dinu, apoi Gino Iorgulescu. La echipă au trecut antrenori și jucători foarte cunoscuți. Pe bancă au stat Vasile Simionaș, Florin Halagian, Ion V. Ionescu, Florin Marin, Cosmin Olăroiu, Dan Petrescu, Marius Lăcătuș. În teren au intrat Radu Niculescu, Marin Dună, Florin Cârstea, Liviu Ciobotariu, Cosmin Olăroiu, Cătălin Liță, Ionuț Luțu, Dan Potocianu, Adrian Matei, Daniel Prodan, Narcis Răducan, Dan Petrescu, Marius Lăcătuș etc. Poate cea mai importantă inovație a celor de la FC Național a fost moda antrenorilor și a fotbaliștilor străini. La sfârșitul anilor 90 și începutul anilor 2000, la echipă au venit ca antrenori spaniolul Alexanco și italianul Walter Zenga, iar în teren au fost aduși numeroși jucători de altă naționalitate.
În ultimii 10 ani, clubul a intrat în declin. Echipa de seniori a dispărut acum doi ani, iar în acest moment Progresul mai funcționează doar la fotbal feminin și la juniori.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER